Al 18-lea preşedinte

cosr-sitePe 15 noiembrie, familia olimpismului românesc va alege un nou preşedinte al COSR. Alin Petrache, ultimul titular, şi-a prezentat demisia după Jocurile Olimpice de la Rio şi nu şi-a mai depus candidatura pentru un nou mandat

Alexandru Enciu

Mihai Covaliu şi Gabriela Szabo sunt cele două personalităţi ale vieţii sportive româneşti care şi-au depus candidatura la funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Îi veţi găsi în paginile care urmează, prezentaţi evident în ordine alfabetică. Mihai Covaliu şi Gabriela Szabo sunt figuri de legendă ale sportului românesc, campioni olimpici, mondiali şi europeni, dar şi administratori de succes. Mihai Covaliu este preşedintele FR de Scrimă, singura federaţie care a cucerit o medalie de aur la JO de la Rio. Gabriela Szabo a fost până nu cu mult în urmă ministrul Tineretului şi Sportului.
Oricare va câştiga alegerile, programate pe data de din 15 noiembrie, va fi un new-entry pe lista preşedinţilor COSR. Ca număr absolut, va fi al 18-lea preşedinte al forului olimpic românesc.

O „misiune imposibilă”

petracheMisiunea sa va fi însă una extrem de dificilă, şi ea rezultată din contextul actual al sportului românesc. Alin Petrache, ultimul titular al fotoliului de preşedinte al COSR, şi-a prezentat demisia după Jocurile Olimpice de la Rio, cea mai slabă ediţie, din punct de vedere al rezultatelor obţinute, din istoria sportului românesc. Demisia fostului căpitan al naţionalei de rugby nu a fost una a vinovăţiei asumate, ci una de onoare. Alin Petrache a moştenit o situaţie grea, pe care nu avea cum să o remedieze peste noapte. Sportul este o construcţie în timp, cu o parabolă amplă a execuţiei. Ce sădeşti astăzi culegi peste 10-12 ani, iar efectul negativ de astăzi rezidă din lipsa de implicare din urmă cu 15-20 de ani. Cu acest aspect se va confrunta şi următorul preşedinte al COSR. Nici el nu va putea să facă minuni peste noapte. Va avea nevoie de programe, de oameni dedicaţi – de aceea este foarte importată echipa cu care acesta va veni la conducere -, dar mai ales de răbdare. Un capitol la care noi, românii, nu excelăm. Pentru a putea avea viitor, trebuie să acceptăm prezentul. Altfel, vom tot schimba conducerile din fruntea sportului românesc, după fiecare ediţie mai puţin reuşită a Jocurilor Olimpice.

Am început cu principi, prinţi şi regi

Alegerile de pe 15 noiembrie vor avea loc la 102 ani de la numirea primului preşedinte din fruntea olimpismului românesc. Lista a fost deschisă de o figură regală, Principele Carol al României, care avea să conducă familia olimpică în două mandate, 1914-1920 şi 1923-1930. Între cele două numiri ale sale, COR – cum se numea pe atunci forul nostru olimpic – a fost condus de Prinţul George Valentin Bibescu. După un principe şi un prinţ, în fruntea olimpismului a venit şi un rege, Carol al II-lea (1930-1940).

Conducători aleşi de partid

Forul olimpic a intrat mai apoi în sfera noilor conducători ai ţării, veniţi după instaurarea regimului comunist. Primul a fost Ion Gheorghe Maurer. Acesta a condus COR-ul între 1947 şi 1951, înainte de a deveni prim-ministru al României şi, apoi, preşedinte al prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române. L-a urmat Mihail Macavei, deputat, militant comunist, îndeajuns de apreciat încât regimul să considere că rămăşiţele sale merită, după incinerarea din 1965, să fie depuse la Monumentul eroilor din Parcul Libertăţii din Capitală.

Şiperco – 41 de ani membru CIO

sipercoŞi Alexandru Şiperco a venit în fruntea COR tot pe linie politică, însă lumea sportului l-a perceput ca pe unul din interior. Poate şi pentru poziţia sa excepţională în olimpism – membru pe viaţă al CIO, timp de 41 de ani (a decedat în 1998). Au urmat la şefia COR alţi membri de partid, precum Manole Bodnăraş, dar şi militari, precum generalul Marin Dragnea, preşedinte simultan şi la CNEFS. Fără să fi avut cunoştinţe despre sport, Marin Dragnea a rămas în memoria tuturor ca un bun conducător. Pe seama lui s-au născut multe poveşti, unele reale, altele retuşate. A rămas celebră cea din preliminariile CM de fotbal Mexico 1970, la cantonamentul echipei naţionale: ”Tovarăşi, trebuie să atacăm pe flancuri, precum tancurile, să îi încercuim cu infanteria. Centrările să vină ca escadrila…”. Replica tăioasă a lui Cornel Dinu, interesându-se de primele de joc, a venit spontan: „Şi aviaţia cu ce aruncă în noi? De unde vine mămăliga?” Generalul Dragnea n-a prins însă ideea, sau poate nu a vrut: ”Ce vor ăştia? Mămăligă? Bine, asiguraţi-vă că li se dă mămăligă la masă”.

Ţiriac a prevăzut declinul

tiriacDupă 1990, preşedinte la COSR a aleasă Lia Manoliu. Marea atletă a fost singura femeie care a ocupat această poziţie până în acest moment. Lumea sportului a iubit-o şi i-a apreciat căldura, diplomaţia şi viziunea. După ea a venit Ion Ţiriac, magnat şi manager de succes. Fostul tenisman a fost primul care a prevăzut ceea ce avea să se întâmple cu sportul românesc. ”Uitaţi-vă bine la aceste rezultate, că nu vom mai vedea prea curând aşa ceva”, a spus Ţiriac după JO Sydney 2000. Previziunile lui s-au dovedit a fi cât se poate de reale. I-a urmat Octavian Morariu, singurul nostru român membru al CIO în acest moment, şi Alin Petrache. Cine va fi al 18-lea preşedinte? Vom vedea pe 15 noiembrie.

Preşedinţii COSR:

ASR Principele Carol al României – 1914-1920
Prinţul George Valentin Bibescu – 1920-1923
ASR Principele Carol al României – 1923-1930
MS Regele Carol al II-lea al României – 1930-1940
Ion Gheorghe Maurer – 1947-1951
Mihail Macavei – 1951-1953
Alexandru Şiperco – 1953-1959
Manole Bodnăraş – 1959-1960
Aurel Duma – 1960-1966
Anghel Alexe – 1966-1974
Gen. Marin Dragnea – 1974-1984
Haralambie Alexa – 1984-1987
Gen. Gheorghe Gomoiu – 1987-1989
Gen. Constantin Opriţa – iunie-decembrie 1989
Lia Manoliu – 1990-1998
Ion Ţiriac – 1998-2004
Octavian Morariu – 2004-2014
Alin Petrache – 2014-2016

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *