Proiectul ”Talent”

coperta-latFederaţia Română de Handbal a împărţit ţara în patru, cu scopul de a descoperi şi a promova cei mai buni tineri jucători pentru marea performanţă în sectorul masculin. Primele rezultate ar trebui să apară abia după 4-8 ani

Marius Huțu

Handbalul masculin din România trece printr-o criză de identitate în această perioadă, chiar dacă la nivelul Ligii Naţionale au venit mulţi jucători cu cotă din străinătate, care aduc un plus de consistenţă întrecerilor interne. Pe plan internaţional echipele naţionale suferă, dovada cea mai vie fiind meciul decisiv din vară cu Belarus, de la Craiova, pierdut cu 22-32, însă, în aceeași măsură, nici cele mai importante cluburi din România nu reuşesc să se impună în cupele europene. Una dintre soluţiile de redresare ale acestui sector care a produs nişte rezultate fantastice în urmă cu mulți ani este să se acorde o mai mare atenţie bazei piramidei, investiţii şi proiecte sănătoase la copii şi juniori.
Federaţia Română de Handbal a iniţiat de curând Proiectul ”Talent”, adresat sectorului juvenil pe două categorii de vârstă (cadeţi şi juniori), care are ca scop urmărirea permanentă a tuturor sportivilor susceptibili de a face performanţă în România şi pentru echipele naţionale. ”Aşa cum am promis în urmă cu ceva timp, că voi pune accentul pe handbalul masculin, exact lucrul acesta se întâmplă acum. Avem o strategie, avem un proiect pe care l-am şi pus în practică”, a explicat Alexandru Dedu, preşedintele Federaţiei Române de Handbal.

Proiectul cuprinde toată ţara

deduLa prima vedere, proiectul pare destul de vast şi are în vedere tot cuprinsul României. Practic, Federaţia Română de Handbal a împărţit ţara în patru zone geografice: Nord Est, cu punct strategic la Bacău (echipele conduse de Gabriel Armanu domină handbalul juvenil în ultimii ani), Sud – Sud Est (concentrată pe forţa CSM Bucureşti), Sud Vest – Vest (zonă strategică, Reşiţa) şi Centru – Nord Vest, unde există mai multe localităţi cu excelent potenţial de creştere a copiilor, precum Baia Mare, Turda, Odorhei, Braşov, plus Centrul Naţional de Excelenţă de la Sighişoara.
”Avem câte un reprezentant local pentru fiecare zonă în parte. Antrenorul naţionalei de juniori merge în fiecare lună, în fiecare zonă, iar împreună cu tehnicienii din zona respectivă fac patru antrenamente, câte două pe fiecare categorie de vârstă. Scopul este să nu lăsăm deoparte niciun tânăr în procesul de selecţie, ştim că la această vârstă există fluctuaţii foarte mari de capacitate de a face sport şi a performa. În acelaşi timp, le asigurăm tinerilor prin acest program minim 30 de antrenamente cu antrenorul echipei naţionale. Iar tehnicienii care vor să vină şi să vadă modalităţi noi de a antrena handbalul, sunt bine veniţi”, a explicat Alexandru Dedu.

Acelaşi concept de joc de sus în jos

Pe lângă creşterea volumului de antrenamente, FRH urmăreşti prin acest proiect dezvoltarea unui concept de joc stabilit chiar de sus, de la selecţionerul primei reprezentative. În acelaşi timp, urmăreşte creşterea numărului de jucători monitorizaţi de tehnicienii din cadrul federaţiei, în vederea selecţiei pentru echipele naţionale. Din punct de vedere al duratei, Alexandru Dedu a avertizat că rezultatele nu pot veni peste noapte, ci în timp: ”Este un proiect început, este un proiect care cu timpul se va perfecţiona. În schimb, trebuie să fim foarte conştienţi că rezultatele acestui proiect vor dura 4 ani, 8 ani, de abia atunci vom culege roadele lui”.

Ce spun cifrele azi

tabeleAnumite măsuri de redresare ale sectorului masculin în handbalul românesc se impun, în condiţiile în care cifrele nu arată deloc bine în momentul de faţă. Azi, când naţionala României a adunat deja 7 ani de când nu se mai califică la un turneu final de seniori, vedem că în Liga Naţională nu sunt mai mult de 35-40 de jucători susceptibili de a fi convocaţi la prima reprezentativă. Este de prisos să ne gândim în aceste condiţii că România se poate bate azi cu Germania, Franţa, Norvegia, Danemarca, care au o bază de selecţie de zeci, chiar sute de mii de handbalişti.
Conform unor statistici, proporţia jucătorilor români și străini la cele mai importante echipe din Liga Naţională, la nivelul primului ”7”, a ajuns deja la 50-50 la sută. Procentul de 25% al handbaliştilor străini legitimaţi la cele 14 cluburi din Liga Naţională (majoritatea titulari) are şi o explicaţie simplă, faptul că în ultimul deceniu nu prea au mai venit din spate foarte mulţi jucători de valoare. De altfel, scheletul echipei naţionale este format azi doar pe ce s-a ”cultivat” la Sighişoara, plus Valentin Ghionea şi Mihai Popescu, care au făcut pasul către handbalul de mare performanţă ceva mai devreme, înainte de a fi pus pe picioare Centrul Naţional de Excelenţă amintit.
Cifrele sunt şi mai alarmante, când privim către numărul de jucători tineri legitimaţi la cluburile din Liga Naţională. Pe hârtie, în prima ligă figurează aproape 50 de jucători până în 21 de ani, jumătate dintre aceştia fiind la Minaur Baia Mare, Poli Timişoara şi Potaissa Turda. Faptic, în prima divizie nu evoluează însă mai mult de 10-15 handbalişti tineri. Majoritatea, fie nu prind nici loturile de ”16”, fie sunt trimişi să evolueze la liga a doua, cum e cazul cluburilor din Baia Mare şi Timişoara, care au şi echipe secunde în Divizia A.
În aceste condiţii, aria de selecţie pentru echipele naţionale a scăzut vizibil în ultimul deceniu, astfel că asemenea campanii de regenerare ale handbalului masculin românesc încă de la baza piramidei sunt mai mult decât necesare. Proiectul ”Talent” poate fi, aşadar, unul din paşii importanţi în tentativa României de a recupera din terenul pierdut în raport cu naţiunile care se califică constant la turneele finale. Dar este foarte clar că va fi mare nevoie de răbdare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *