Interviu cu doamna Elisabeta Lipă – preşedinte al Clubului sportiv Dinamo Bucureşti

Faptul că vin tot mai puţini copii la sport este o tragedie.

Dumitru Graur: Cât de grea a fost trecerea de la statutul de mare sportivă, multiplă medaliată la Jocurile Olimpice şi la Campionatele Mondiale, la cea de manager, de conducător de club şi de federaţie?

Elisabeta Lipă: Normal, trecerea este foarte grea, având în vedere că atâţia ani de zile prestezi o activitate şi dintr-o dată treci la munca de birou. E altceva! Dar eu nu am trecut direct în funcţia de manager la clubul Dinamo Bucureşti, atâta vreme cât eu m-am retras în 2004, sau mai exact în ianuarie 2005, când m-am reîntors în „profesional”. Am fost mai întâi director adjunct la Direcţia informare şi relaţii publice din cadrul Ministerului de Interne, am stat acolo aproximativ doi ani de zile, după care am fost adjunct la Direcţia afaceri europene şi relaţii internaţionale. Când am venit la club, mă învăţasem cât de cât, chiar mă învăţasem bine, şi pot să spun că „m-am călit” (râde, vizibil amuzată) în cele două direcţii pentru a prelua postul de preşedinte la Dinamo…

Articolul complet il puteti citi in Revista Sport in Romania Nr. 6–martie 2014.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *